Îmi propun de ceva timp să realizez o rubrică permanentă pe blog care să poarte titlul "Români ce nu trebuie uitaţi". Este un omagiu pe care doresc să îl aduc marilor nume care au făcut cinste României prin viaţa şi activitate lor. Voi începe astăzi cu Eugen Doga. Este un nume de care poate unii dintre voi aţi auzit, dar pentru cei care nu îl cunosc voi realiza o mică prezentare.Născut la 1 martie 1937 în satul Mocra, azi raionul Rîbniţa, Republica Moldova. A absolvit Conservatorul din Chişinău (clasa de violoncel condusă de G. Hohlov, 1960) şi Institutul de Arte "G. Musicescu" (clasa de compoziţie condusă de S. Lobel, 1965). A fost violoncelist în Orchestra Comitetului de Stat al R.S.S.M. pentru Televiziune şi Radiodifuziune (1957–1962), profesor la Şcoala de Muzică "Şt. Neaga" (1962–1967), membru al colegiului repertorial-redacţional al Ministerului Culturii al R.S.S.M. (1967–1972). A fost deputat în Sovietul Suprem al R.S.S.M. de legislaturile IX, XI, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova.
Domeniul în care se afirmă cu vigoare şi care îi aduce notorietatea internaţională este arta componistică. Debutează în 1963 cu un cvartet de coarde, pentru a se impune, pe măsura cuceririi altitudinii profesionale, prin multiple vocaţii şi disponibilităţi. Este autor al unor lucrări valoroase în genul muzicii de estradă, de film şi de scenă. A scris muzică la peste 200 de filme: "Se caută un paznic" (regizor Gheorghe Vodă); "Nunta la palat" (regizor Vlad Ioviţă); "Singur în faţa dragostei" (regizor Gheorghe Vodă); "Zece ierni pe o vară", "Explozie cu efect întârziat", "Durata zilei" (regizor V. Gagiu); "Casă pentru Serafim" (regizor I. Burghiu); "Lăutarii", "O şatră urcă spre cer", "Dulcea şi tandra mea fiară", "Anna Pavlova" (regizor Emil Loteanu); "Patul lui Procust" (regizor S. Prodan) etc. E semnificativă contribuţia la dezvoltarea filmului de animaţie din republică, realizând coloana sonoră a peliculelor "Capra cu trei iezi", "Maria Mirabela" (regizor Ion Popescu-Gopo), serialul "Guguţă" ş.a. A semnat muzica pentru spectacolele: "Radu Ştefan, întâiul şi ultimul"; "Pe un picior de plai"; "Ce frumoasă este viaţa"; "Păsările tinereţii noastre"; "Sfânta sfintelor"; baletele "Luceafărul" şi "Venancia" ş.a.
Are la activ mai multe cantate, printre care: "Curcubeul alb"; "Primăvara omenirii"; "Vocea omenească"; poeme-simfonice, printre care: "Inima veacului" şi "Slăvim Moldova". A compus o simfonie, piese instrumentale de cameră, romanţe, poemul simfonic "Mama", ciclul pentru orchestra de estradă "Ritmuri citadine", ciclul coral "Marş gigant", 4 cvartete de coarde, cântece de estradă ("Codrii mei frumoşi", "Cântec despre oraşul meu", "Cred în ochii tăi", "Florile dragostei", "Iubeşte, iubeşte", "Am visat ploaia" etc.), cântece pentru copii ("Imn soarelui", "Fie soare întruna", "Moş Crăciun" ş.a.).
Spectrul variat al genurilor abordate demonstrează interesul compozitorului pentru cele mai diverse modalităţi de exprimare sonoră, pentru zone tematice şi stilistice diferite. Muzica sa este, în toate ipostazele, antrenantă, vibrantă şi sinceră, ea cucereşte ascultătorul prin generozitatea melodică şi autenticitatea emoţiei pe care o comunică.
Creaţiile compozitorului au fost înalt apreciate de juriile unor prestigioase festivaluri internaţionale. Filmul "Lăutarii" a fost premiat cu "Scoica de argint" la Festivalul internaţional de filme de la San Sebastian (1972), pelicula "O şatră urcă spre cer" - cu "Scoica de aur" la acelaşi festival (1976). Doctor Honoris Causa al Institutului Internaţional de Cinematografie din Moscova.
A fost distins cu titlurile de "Maestru Emerit al Artei din Moldova", Artist al Poporului din R.S.S.M., Artist al Poporului din U.R.S.S., laureat al Premiului "Boris Glavan" al Comsomolului din Moldova, laureat al Premiului de Stat al R.S.S.M. şi al Premiului de Stat al U.R.S.S. A fost decorat cu "Ordinul Republicii", Ordinul "Steaua României", Medalia "Mihai Eminescu", Medalia de Aur "Omul secolului XX".
La data de 30 decembrie 1992 a fost ales ca membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Fostul preşedinte american Ronald Reagan a declarat „Dulcea şi tandra mea fiară” „valsul secolului XX”, iar fondul UNESCO l-a inclus în capodoperele secolului trecut. De asemenea, Eugen Doga face parte din cele o sută de personalităţi ale lumii declarate în anul 2000 – Om al Mileniului. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Doga)
Mai jos puteţi găsi câteva din operele maestrului.
No comments:
Post a Comment