Ambasadorul Centrului Gifted Education. Discurs rostit in cadrul evenimentului de lansare a proiectului de Centru Gifted Education, in 16 aprilie 2009.
Un maine mai bun
Este oare cu adevarat necesara educatia de excelenta, in Romania? Prof Dr Klaus Urban ne-a oferit raspunsul la aceasta intrebare:
„Nici o natiune, nici o societate nu isi poate permite sa neglijeze copiii si tinerii cu cele mai mari potentiale apartinand poporului sau. Varfurile constituie o bogatie nationala.”
Sunt copii in Romania care pornesc in calatoria vietii cu mari capacitati intelectuale dar sunt torturati de o educatie ce promoveaza trisatul si mediocritatea. Ei pornesc la drum cu speranta de a realiza ceva maret si de a face o contributie pentru ceilalti care au uitat sa viseze. Ei vin in aceasta lume cu samanta unui copac puternic dar nu le este oferita destula apa pentru a creste ceea ce ar putea fi. Li se ofera doar descurajari si sunt sprijiniti spre a deveni un nimeni. Majoritatea geniilor cad in aceasta capcana si isi pierd speranta pentru maretie. La fel i s-a intamplat candva si bunului meu prieten Alex.
La varsta de 1 an acest copil putea sa vorbeasca fluent limba romana. La doar 18 luni el memora primele poezi ale vietii sale. La varsta de 3 ani el a invatat sa citeasca. La doar 4 ani putea sa scrie povesti si sa faca calcule matematice. Dar ce se intampla cand copii precum Alex intra la scoala? Sunt scolile pregatite pentru a ii permite sa progreseze atat de repede? In Romania, raspunsul este nu. Se asteapta de la el sa stea cuminte in banca pana cand ceilalti copii au invatat lucrurile la care el este deja maestru. Dupa cum imi povestea si Alex „Clasele I-a si a-II-a au fost foarte plictisitoare deoarece eu trebuia sa astept pana ce colegii invatau cele stiute de mine”. Alex este invatat implicit sa scada ritmul in care invata natural. El plateste un pret imens pentru adaptarea sa sociala. El invata sa fie mai putin decat ar putea fi, sa isi neglijeze talentele naturale si in cele din urma sa se multumeasca cu capacitati mult mai mici decat cele pe care le poate atinge.
La o varsta frageda si eu ma consideram un geniu, mai ales in domeniul matematicii. Eram cel mai bun din clasa, cel care stia tot. Erau semestre in care aveam 10 de 10 la matematica. Profesorul spunea ca nu imi poate pune 10 din lucrare pentru ca nu mai are unde. Dar dupa o vreme aceast talent a inceput sa piara. Nu eram stimulat. Nu erau concursuri la care sa particip. Aveam nevoie sa astept dupa ceilalti colegi pana invatau cele deja perfectionate de mine. Cu timpul acest talent a disparut pana la momentul cand am devenit doar un alt elev mediocru, chiar si la materia pe care candva o adoram. De ce nu am ramas cel mai bun in tot acest timp? De ce am scazut atat de mult? Cu siguranta pentru ca nu ma simteam niciodata motivat sa invat. Eram cel mai bun si de multe ori stiam ca nu am nevoie sa imi fac tema deoarece eu stiu deja cum se rezolva. Pentru mine nu mai era nici o provocare in acea materie. Oare as fi fost motivat sa invat daca aveam colegi la fel de talentati in domeniul matematicii precum eram eu? Un elev in clasa a XII-a, dupa ce a castigat locul I la olimpiada mondiala la geografie a spus: „Multumesc parintilor si profesorilor dar cel mai mult multumesc colegilor pentru ca m-am aflat mereu intr-un mediu competitiv.” Cand geniile sunt puse in aceasi clasa ei nu au senzatia ca sunt cei mai buni. Mai degraba se simt motivati sa invete mai mult pentru a ajunge cei mai buni.
Aceasta neglijare a celor mai inteligenti, mai creativi, mai capabili dintre copii afecteaza nu numai pe ei dar si intreaga natiune. In graba acestei societati de a oferi sanse egale pentru toti a promovat neintentionat discriminarea impotriva acelor copii cu capacitati extraordinare. Oportunitati egale nu inseamna si nu a insemnat niciodata rezultate egale fara a distruge diferentele care ne fac unici si a masacra talentele noastre naturale. Majoritatea oamenilor inteleg perfect ca este cu adevarat o tragedie sa ai o minte de 8 ani intr-un corp de 16 ani. Insa noi nu intelegem ca este posibil sa ai o minte de 16 ani prizoniera intr-un corp de 8 ani.
Avem nevoie de educatie de excelenta pentru ca multi copii genii nu reusesc in viata fara ajutor. Studiile au aratat ca multi dintre acestia renunta la scoala, devin delicventi, se sinucid sau devin cersetori.
Liviu este un simplu cersetor din Alexandria insa putini stiu cine este el cu adevarat. El a fost candva un elev cu nota 10 pe linie in timpul liceului, olimpic national la matematica si informatica si fost student la una din cele mai bune si prestigioase facultati din Romania, facultatea de automatica si calculatoare din cadrul universitatii Politehnice din Bucuresti. In ciuda genialitatii sale in primul an de facultate s-a imbolnavit psihic. Boala nu i-a mai permis sa isi poata continua studiile sau sa se poata angaja. Participant la concursuri de electronica acesta traieste de pe urma unei pensii in caz de afectiune psihica si din mila celorlalti care ii arunca cativa banuti acestui geniu cersetor. Tacut si retras mai tot timpul, Liviu poate impresiona pe oricine prin cunostintele sale de matematica si informatica, cunostinte care depasesc nivelul unui absolvent mediocru de electronica. Desi are capacitatea pentru a fi mult mai mult el a fost condamnat la o viata de mizerie. Imaginati-va cat de mult ar fi castigat Liviu daca ar fi putut invata intr-un cadru de specialitate in care sa fie indrumat si sfatuit in asa fel incat boala sa nu il fi atins niciodata.
De foarte mult timp copii genii au fost pe rand aplaudati si apoi neglijati, exploatati si apoi ignorati, declarati ca o comoara nationala si apoi uitati. Soarta este atat de cruda cu multe dintre geniile care ar putea ajunge foarte sus. Nu vom sti niciodata cat de mult potential a fost pierdut, muzica care nu a fost niciodata compusa, medicamentul care nu a fost descoperit sau razboiul care putea fi evitat, toate acestea din cauza nerecunoasterii talentului. Fara recunoastere si crestere a talentului acesta poate fi pierdut pentru totdeauna. Avem nevoie sa oferim acestor genii recunostinta necesara si sa ii ajutam sa creasca intr-un mediu plin de dragoste si caldura. Este la fel de crud sa nu oferim oportunitatea unei educatii de excelenta pentru copiii genii precum este sa elimini programele de educatie pentru copiii cu deficiente mintale. Sunt din ce in ce mai multe genii care se nasc in fiecare zi si avem o obligatie morala sa le asiguram nevoile caci precum Einstein spunea „Tot ceea ce este valoros intr-o societate umana depinde de oportunitatea acordata individului de a se dezvolta. Tot ceea ce este grandios si plin de inspiratie este creat de individul ce poate lucra in largul sau.”
De aceea consider ca este misiunea noastra sacra si datoria fata de aceasta natiune si de geniile pe care le poarta, sa promovam primul centru pentru dezvoltarea copiilor genii din Romania, pentru ca acesti copii sa poata oferi inapoi din darul pe care l-au primit de la Dumnezeu.
- discursul a fost rostit de Ambasadorul Centrului Gifted Education, Paul Ardeleanu, in cadrul evenimentului de lansare a proiectului de Centru Gifted Education, in 16 aprilie 2009, urmand a fi trimis ca scrisoare oficiala catre toate institutiile statului responsabile cu educatia copiilor, in cel mai scurt timp, dupa sarbatorile pascale.
Sursa: http://giftededu.org/noutati
No comments:
Post a Comment