Am avut onoarea de a discuta in cadrul unui interviu cu domnul profesor Colceag despre o tema mult dezbatuta si analizata in zilele noastre, si anume leadership-ul. Domnul profesor este o personalitate marcanta a culturii romanesti: matematician, specialist in educatia copiilor supradotati, detinator al recordului mondial cu 84 de medalii la olimpiadele internationale si membru acreditat pentru Romania al prestigiosului World Council for Gifted and Talented Children.
Domnule profesor, cum ar arata in viziuna dumneavoastra portretul liderului din Romania contemporana?
Nu e un portret specific Romaniei din pacate, ci este un portret specific unui spatiu cultural mai larg. Exista trei tipuri de lideri admisi: liderul charismatic, care stie sa sensibilizeze sufleteste pe cei din jurul lui, astfel incat sa ii invete ce au de facut; dar exista si un lider tehnic si un lider organizatoric, care in general nu sunt charismatici, insa care duc greul problemelor. Cel tehnic este capabil sa gaseasca solutiile tehnice de a pune in practica viziunea, eventual a liderului charismatic, sau nici macar, de a gasi solutia chiar impotriva liderului charismatic, dar care tehnic e cea corecta si de a o impune. Si mai exista liderul organizatoric, care poate organiza resursele umane astfel incat pe planurile tehnicului sa se ajunga la rezultatele dorite. Din pacate sistemul nostru de democratie timpurie si as zice infantila, la momentul actual nu pune baze pe ultimele 2 categorii de lideri pe care alte sisteme le iau foarte tare in consideratie formand sistemul de “policy makers”, cei care sunt promotorii unor politici publice care pun mecanismele sustenabilitatii, durabilitatii si echilibrului social in functiune intr-un stadiu mai matur, care se presupune ca va aparea si la noi, in primul rand conditionat de crizele in care ne aflam. Acest mecanism imbunatateste leadership-ul democratic, clasic, care este absolut invechit, are o vechime de 2500 de ani: reprezentarea maselor printr-un charismatic, care, ” ar trebui sa le reprezinte interesele”. S-a dovedit ca, poate pe vremea lui Platon, se intampla acest lucru, insa acum nu iti mai poti permite sa nu urmezi macar modelul din business. Nu te apuci sa alegi un director in business. E clar ca este cea mai proasta varianta cu putinta este sa alegi un director, un manager principal in business. Angajezi un manager principal care are un caiet de sarcini la care trebuie sa raspunda. Pe acela il alegi cu ochii deschisi, in functie de competentele pe care le are. Noi inca alegem, nu folosim niciun filtru profesional la cei pe care ii consideram lideri. Din aceasta cauza avem un leadership foarte prost.
Daca ne jucam putin cu literele care formeaza cuvantul Romania rezulta un cuvant minunat: ARMONIA. Considerati ca tara noastra are capacitatea de a deveni un model de armonie? Cum poate contribui la acest lucru viitoarea generatie de lideri romani?
Foarte interesanta intrebarea. Da, are capacitatea, pentru ca pe plan cultural noi avem cateva caracteristici care pot fi semintele armoniei, de exemplu ospitalitatea sau toleranta multiculturala, dar trebuie sa schimbam foarte multe sensuri in vectorii care ne mana. Noi in momentul actual nu putem fi armoniosi pentru ca am devenit consumatorii unui singur tip de valoare, anume valoarea monetara. Noi nu mai stim sa pretuim valoarea profesionala, valoarea umana, valorile culturale s.a.m.d. O lista uriasa de valori care de fapt contribuie la armonia generala a ansamblului, despre care noi nu mai avem habar pentru ca am facut o inlocuire cu ceva de foarte proasta calitate: am dat aurul pe tinichea. Am dat tot ceea ce constituie liantul unui popor si a unei culturi pe valoarea monetara care nu este decat o valoare de schimb. Dar posibilitatea exista in conditiile in care vom avea deschiderea sa ne schimbam vectorii. Iar schimbarea aceasta de vectori se va face in momentul in care pornim procesul de brain regain. Sunt 200.000 de tineri care au facut studii in afara. 50.000 inca fac studii in afara. Multi s-ar intoarce in Romania, multi ar putea contribui venind cu o alta perspectiva care este deja validata in afara si care ar debloca mecanismele care actualmente sunt ruginite, blocate si nefunctionale si ar putea permite realmente armonizarea. E un proces tehnic, nu este un proces care sa tina de o vointa politica, imi pare foarte rau. Acea vointa nu foloseste la nimic. Este vorba de o viziune corecta, de o viziune a sustenabilitatii. Pe acest model, eu am facut proiectarea modelului de tara, care duce la intarirea statului prin programe care sunt colaborative, nu competitive neaparat. Au si mecanisme de competitivitate, insa acele programe se sprijina reciproc. Deci ajung sa minimizeze resursele si sa maximizeze rezultatele.
Stiu ca organizatia IRSCA Gifted Education a organizat la inceputul lunii octombrie, la Sinaia, Programul de Leadership “Fii lider pe darul tau”. Povestiti-mi, va rog, in ce a constat acest program si care este rolul sau.
Vedeti, noi suntem “beneficiarii” unui sistem centralizat in care toata lumea se astepta sa i se spuna ce sa faca. Nu ai nevoie sa vina cineva specializat sa iti ia un bolovan din drum. Daca te impiedici de el, il iei din drum si il dai deoparte. In mod normal aceasta atitudine proactiva o are numai cel care este generator de programe, cel care are o idee si vrea sa o puna in practica. E vorba de un alt model de antreprenoriat care acum incepe sa creasca. Noi traditional am avut un antreprenoriat hoinar. Am profitat oportunist de un anumit prilej, fara sa avem un plan in minte de dus de la A la Z prin care sa construim ceva semnificativ. Acest lucru a avut avantaje si dezavantaje. Avantajele: am invatat sa improvizam si am putut sa supravietuim in conditii uneori improprii, de improvizatie. Dezavantaje: nu am cladit decat cocioabe, nu am cladit nimic solid. Si atunci, programul pe care l-ati mentionat, este un program care indeamna oamenii la a cladi ceva solid, de a duce lucrurile pana la capat, de a face o munca bine facuta, de a proiecta pe viitor gandurile lor din prezent, in asa fel incat nu numai sa nu strice, dar chiar sa adauge o valoarea semnificativa la echilibrul global general. Sunt programe care merg nu numai pe interesul nostru uman, ci pe interesul general, ecosistemic. E pe interesul echilibrului si armoniei cu natura, cultura, societatea. Deci trebuie sa fie programe win-win.
Considerati ca abilitatile de leadership sunt innascute sau invatate?
Sunt innascute si tin, in primul rand, de un anumit nivel de inteligenta. In general liderii au un IQ situat in zona 150 pana la 160 pe Stanford-Binet. Li se recunoaste calitatea de lideri si capacitatea de a pune lucrurile cap la cap in aceasta plaja. Daca sunt mai inteligenti, mult prea inteligenti, devin savanti, devin altceva, nu mai pot fi lideri. E un fapt foarte clar ca nu vei gasi niste savanti printre oamenii politici, ei au o inteligenta limitata la acest nivel. Acolo capacitatile lor se pot exprima si transforma in ceva. Deci sunt innascute, doar ca trebuie pe langa acest dar natural, trebuie neaparat sa fie antrenate. Pentru a fi lider nu ajunge sa strangi oameni in jurul tau. E foarte usor sa te lupti pentru putere si la un moment dat sa castigi puterea aceasta. Dar pana la urma ce faci cu puterea aceasta? Daca nu ai in minte un sir de actiuni, care sa duca puterea aceasta in ceva concret, util si aplicabil, si care sa imbunatateasca starea actuala, pozitia ta devine parazita. Lupta politica mi se pare cea mai proasta modelare cu putinta, este modelarea meciului de fotbal. In meciul de fotbal sunt doua gasti care alearga dupa o minge. Mingea, in acest caz, inseamna puterea. Cand de fapt ar trebui sa fie un model colaborativ, generator de probleme concrete. Aici e necesara o reforma a constitutiei care de fapt asta directioneaza, lupta politica. De aceea noi avem o tara impartita in gasti de suporteri ai unui partid sau ai altui partid. Din aceasta cauza nu ne ridicam. Incheind paranteza si intorcandu-ne la ideea principala, in leadership ai nevoie sa fii in primul rand inteligent, in masura nevoilor fisei de post a liderului si in al doilea rand trebuie sa stii, sa faci un transfer de cunoastere, sa fii un om care are cunoastere si experienta. Aici iar suntem foarte deficitari. Noi aducem tot soiul de parlamentari care sunt niste neprofesionisti, niste amatori. Nu pot sa cladesti ceva solid cu amatori. Noi nu avem in sistemul nostru de alegere, de exemplu, o grila de intrare pe profesionalism. Ar trebui sa avem o grila de intrare pe mai multi factori, in primul rand niste factori de sanatate: mintala, morala, fizica. Pentru ca este o munca solicitanta. Dar cei mai importanti sunt factori legati de calitatea muncii pe care o fac oamenii. Se vede ceea ce au lasat in urma. De competentele pe care le au, pentru ca daca nu le au si invata din mers, pierdem foarte mult si fac prostii. De responsabilitatea pe care si-o asuma, de implicarea sociala. Daca nu au facut nimic pentru cei din jur, nu vor face nici ajunsi pe culmile leadership-ului politic, ca parlamentar sau ministru.
Care sunt principalele diferente intre leadership-ul in sfera publica fata de cel din sfera privata?
Leadership-ul in sfera publica e o ruleta ruseasca in care din timp in timp mai apesi pe tragaci si poate ai noroc sa nu iti zbori creierii. Leadershipul din sfera privata e profesional, acolo oamenii si-au investit ce au avut. Noi avem un risc extraordinar cand investim tot ce exista in rand politic cu ochii inchisi. Ceea ce constatam pe pielea noastra in acest moment. Pentru ca daca ar fi sa luam portofoliul de solutii tehnice de iesire din criza care poate fi pus in aplicare, vom constata ca solutiile luate in momentul actual sunt unele din cele slabe, nu din cele tari. Din cauza slabiciunii solutiei, epuizante pentru resurse si pentru natiune, exista altele. Exista de exemplu, aplicat peste tot in lume si cu foarte mare succes, proiectul SBIR (Small Business Innovation Research), adica dezvoltarea economiei pe IMM-uri inovative si high-tech.
Cine poate conduce?
Teoretic intr-un regim democratic trebuie sa conduca poporul. Dar ca sa conduca poporul trebuie sa existe mecanisme de feedback, iar acestea trebuie sa fie continue, in timp real. Nu astepti 4 ani pana cand te jupoaie de piele, pana cand te aduc cu burta lipita de spinare ca sa schimbi niste echipe neperformante. Nu functioneaza, le schimbi in timp real. Din punct de vedere economic, singurele reguli care pot functiona bine in treaba aceasta, sunt schimbarea unui manager neperformant cu unul performant. Numai asa functioneaza. La toate companiile, in clipa in care un manager este neperformant, l-ai scos din priza si ai bagat unul performant, mai performant decat cel dinainte. Nu schimbi niciodata o echipa care castiga. Insa noi am schimbat si echipele tehnice si le-am inlocuit cu politruci si atunci ne miram ca nu functioneaza nimic. Deci raspunsul este foarte clar: aducem performanta in leadership, aducem oameni care au capacitatea de a produce valoare adaugata in leadership.
Sursa: http://www.trainart.ro/blog/2010/11/despre-leadership-cu-profesorul-florin-colceag/
No comments:
Post a Comment