Sunday, February 13, 2011

Despre grăniceri şi foloase necuvenite

Am avut în ultima perioadă prilejul să ne desfătăm cu o extraordinară reprezentaţie de circ politic - pe care am apreciat-o la justa sa valoare - , anume blamarea in corpore a tuturor grănicerilor şi vameşilor. Ceva de aceeaşi natură am mai văzut şi în legătură cu securiştii din vremea lui Ceauşescu, şi cu vechile guverne, când au venit noile guverne etc. Pentru a înţelege cum s-a ajuns la un asemenea spectacol, de anvergura Cântării României, este necesar să cunoaştem câteva lucruri esenţiale...

În orice instituţie a unui stat, există profesionişti de care depinde bunăstarea ţării. Au existat şi pe vremea răposatului unii de care a depins stabilitatea internă sau externă. Schimbarea de regim i-a aruncat însă pe toţi la groapa cu lei a noului regim.
Grănicerii sunt supuşi acum aceluiaşi tip de sănătos şi patriotic oprobriu public. Să vedem care este totuşi realitatea privită din perspectiva tehnică a unui a unui vameş „ticălos şi corupt”, cum este prezentat în acest moment. Nu vreau să generalizez însă, în anumite situaţii, problemele sunt mult mai nuanţate decât se arată la prima vedere. Mă refer la cazul specific al postului Vama Siret. Este posibil ca şi în alte părţi să avem situaţii similare, dar să vedem faptele...

Graniţa cu Ucraina trece prin miezul unui teritoriu românesc, fiind trasată cu creionul de Stalin - alt tiran, autor al unor mari abuzuri, rămase împietrite în istorie. Din această cauză există sate împartite în două, jumătate în România, jumătate în Ucraina, cu familii şi rude în ambele ţări. Acum, de când aceştia se pot vedea şi comunica între ei, au început să-şi facă daruri reciproce la graniţă, în prezenţa grănicerilor. Uneori, ei dau bani grănicerilor să le cumpere produse din ţara vecină, ba chiar fac schimb de daruri cu grănierii. Cine a trecut prin Bucovina cunoaşte obiceiul local de a face daruri reciproce, obicei specific şi ucrainienilor, probabil şi datorită nevoii de a avea vecini buni la graniţă.


În Ucraina, obiceiul darului este chiar mai puternic decât în Bucovina. Din principiu, orice ucrainian oprit de poliţie dă poliţistului cinci grivne ca dar, iar când ajung la graniţa ucrainiană dau mai mult. Dau câteva grivne şi la graniţa românească. Dacă găanicerii din Romania refuză acest dar, se supără grănicerii ucrainieni şi fac, din această cauză, probleme la trecerea TIR-urilor.Multe dintre acestea sunt încărcate cu marfă ce are termen de livrare rapidă, iar oprirea lor nejustificată aduce după sine mari pagube economice. Un astfel de fenomen se petrece chiar în acest moment, după arestarea vameşilor corupţi şi a grănicerilor ticăloşiţi în rele, dar ce ne pasă nouă de problemele economice?... Ţara o duce bine iar aceşti corupţi şi ticăloşi trebuie să sufere pentru că au obţinut foloase necuvenite de pe urma traficului de frontieră.


Aceşti josnici funcţionari înghit zilnic cantităţi impresionante de radiaţii, de la aparatura neprotejată cu ecrane de plumb, cu care se scanează conţinuturile TIR-urilor, dar aşa merită dacă nu sunt cuminţi şi iau copeica pe care, oricum, nu ar fi primit-o statul român de la ucrainieni. Ce contează că le pică părul şi li se duce sănătatea de la radiaţii? - statul trebuie să câştige. Interesant este că, acelaşi stat românesc, nu-şi face niciun fel de probleme în privinţa miilor de miliarde de euro cu care a fost jefuită ţara în 20 de ani, de către diverşi escroci, vremelnic la putere. Acelea erau considerate, probabil, foloase cuvenite...

Nu spun că unii vameşi nu au ajuns bogaţi, mai ales dacă traficul se făcea sub mâna protectoare a unor sus-puşi. Ne întrebăm însă, cu mirare, de ce nu s-a declanşat niciun scandal la Constanţa? Se ştie demult ce fraude fantastice se fac cu grâul dat la export, pentru care statul plăteşte tva, deşi grâul este doar pe hârtie... Probabil nu au fost destui ofiţeri vigilenţi sub acoperire, care să se ocupe şi de această vamă - zic vocile naive din public.

Interesant însă este modul în care ofiţerul sub acoperire de la Vama Siret a procedat ca să demaşte ticăloşia şi corupţia funcţionarilor ce trebuie pedesiţi exemplar. A fost o magistrală mână de maestro. Pur şi simplu i-a organizat pe grăniceri şi vameşi într-o reţea mafiotă, punându-i de-a dreptul să ceară bani cât mai mulţi de la ucrainieni, sub pretextul că aşa cer şefii cei mari. Ce-i drept, nici pe vameşi sau pe grăniceri nu i-a dat inteligenţa afară din ogradă dacă au acceptat acest ordin! Sau poate că obiceiul era demult încetăţenit, aşa că n-a mirat pe nimeni această „aplicaţie”. Sau s-or fi gândit că, opunându-se, vor fi daţi afară şi, pe starea de „prosperitate” în care ne aflăm cu toţii, este mai bine să se supună şi să-şi hrănească familiile. Ofiţerul sub acoperire, al cărui nume real nu şi-l mai ştie, probabil, nici el, nu a aflat că instigarea la acte de tip mafiot nu este deloc o faptă agreată la CEDO. Dar legea românească este tolerantă şi are obrazul gros, nu se încurcă cu astfel de detalii.


Iarăşi interesant este faptul că nu s-a gândit nimeni din guvern să impoziteze darul ucrainienilor! Doar şi in SUA se impozitează bacşişul dat chelnerilor... Oricum, dacă s-ar fi dorit o măsură preventivă, s-ar fi găsit soluţii şi nu s-ar fi ajuns la exagerări. Cum arată exagerările putem întelege dacă urmărim averile vameşilor şi poliţiştilor de frontieră incriminaţi şi huiduiţi în acest moment. Ar trebui făcută publică o listă a declaraţiilor lor de avere, a datoriilor la bănci şi a bunurilor de valoare pe care le au. S-ar constata atunci că mulţi dintre ei locuiesc într-un apartament vechi de bloc şi au maşină second hand, cumpărată cu credit bancar.
Dacă s-ar face aşa ceva, poate am căpăta şi noi gustul transparenţei şi ne-am lămuri de unde au diverse beizadele nişte averi atât de opulente, când părinţii lor, cei sus-puşi, trăiesc dintr-un amărât de salariu de politician onest...


Oricum, noi aplaudăm cu entuziasm iniţiativa oficialităţilor care ne-a mai dat puţin circ (nu şi pâine) şi suntem mulţumiţi, fericiţi şi dispuşi să ne sacrificăm de dragul celor mai iubiţi conducători, ce se dau în stambă pe ecranele patriei, după cum afirma, pe vremuri, cântecelul acela clasic: “Partidul minte, partidul minte, partidul minte luminată!”…
Autor: Prof. Dr. FLORIAN COLCEAG

No comments:

Si Deus nobiscum, quis contra nos?
Îndrăzneşte să cunoşti!
Ducit Amor Patriae
Tot ceea ce este necesar ca răul să triumfe este ca oamenii buni să stea cu mâinile în sân.
(Edmund Burke)
Încearcă să nu fii un om de succes, ci un om de valoare! (Albert Einstein)
Nu voi fi un om obişnuit pentru că am dreptul să fiu extraordinar. (Peter O`Toole)
Modestia este, faţă de merit, ceea ce este umbra pentru figurile dintr-un tablou: îi dau forţă şi relief. (La Bruyere)
Maestru este numai acela care este dăruit cu harul de a învăţa pe alţii. Cu adevărat maestru este numai cel care, având el însuşi multă bogăţie sufletească, ştie să dea tot, ştiinţă, pricepere şi suflet, fără intenţii preconcepute şi fără să aştepte nimic în schimb. (Octavian Fodor)

Talent hits a target no one else can hit, genius hits a target no one else can see. (Schopenhauer)
We are what we repeatedly do. Excellence, then, is not an act, but a habit. (Aristotle)