Friday, October 21, 2011

Fabrica de supradotaţi a lui Florian Colceag (I)

Se caută soluţii pentru ieşirea din criză a României. Cică n-ar fi (soluţii). Cică nu sunt bani. Cică… Un om cu mintea întreagă ar râde, dacă n-ar fi de plâns. Dacă n-ar fi dramatic. “România nu de bani duce lipsă, ci de gospodari” – spunea Mugur Isărescu, în urmă cu vreo patru ani, şi avea dreptate. Trebuie să fii tâmpit sau leneş - zicem noi - pentru a nu fi în stare să gestionezi o bogăţie uriaşă gata constituită, plus resursele şi potenţialul.

Şi totuşi se întâmplă. Se întâmplă nu fiindcă iubiţii noştri conducători ar fi fost sau sunt retardaţi, ci pentru că sunt hoţi. Adică au furat sau au vândut (ceea ce este, în fond, acelaşi lucru) la preţ de dumping tot ce se putea vinde din ceea ce numim generic - ţară. Au vândut-o cu toptanul şi paralâcul, cui s-a oferit s-o cumpere. Iar noi îi plătim ca să ne fure mai bine…

În sfârşit, lucrurile acestea, şi multe altele pe aceeaşi temă, s-au tot spus şi continuă să se spună, de douăzeci de ani…
Întrebarea care se pune este, totuşi: ce-i de făcut? Şi derivatele ei: mai este ceva de făcut? Există soluţii? Răspunsul este: DA. Există şi resurse, şi soluţii. Le vom prezenta pe rând, de câte ori vom avea ocazia, chiar în “paginile” acestui site. Şi nu doar vom semnala, ci şi vom face. Dar, toate la rândul lor…

Să începem cu începutul, adică cu resursele. Cea mai mare, cea mai importantă şi cea mai profitabilă resursă a României este creierul uman. Creierul românesc. Deşi exploatarea lui ar fi mult mai ieftină şi mai puţin solicitantă decât un complex industrial de extragere a aurului la Roşia Montană, n-o facem. N-o facem deloc. Mai mult, am distrus şi ceea ce funcţiona în timpul comunismului. Sistemul educaţional, practic, nu mai există. A dispărut prin “modernizări” succesive. Şi totuşi, paradoxal, continuă să se nască valori, parcă în ciuda acestei agresiuni concentrate, venită din toate părţile. Se nasc spontan, sălbatic, neobservate, neajutate, nemeritate. Nu există nicio speranţă că situaţia s-ar putea redresa cu sprijin instituţional sau bugetar. Douăzeci de ani au demonstrat-o din plin. Speranţa vine din altă parte…

Trăieşte în România un om care nu numai că a observat existenţa acestui rezervor imens de resurse, dar s-a şi apucat să-l prelucreze, să-l optimizeze şi să-l ducă la nivelul maxim de performanţă. Numele lui este Florian Colceag iar ceea ce a reuşit să creeze în România, prin resurse proprii, se numeşte IRSCA Gifted Education. S-ar putea numi însă foarte bine “fabrica de supradotaţi”. Nu-i creează el, bineînţeles, ci doar îi pune în funcţiune. Graţie lui Florian Colceag lumea e mai bogată, mai inteligentă, mai supradotată. Lumea, dar nu şi România. În România, nimeni nu dă doi bani pe cea mai scumpă materie din lume: materia cenuşie…


(VA URMA)

Sursa: http://www.certitudinea.ro/articole/clubul-presei-transatlantice/view/fabrica-de-supradotati-a-lui-florian-colceag-i__

No comments:

Si Deus nobiscum, quis contra nos?
Îndrăzneşte să cunoşti!
Ducit Amor Patriae
Tot ceea ce este necesar ca răul să triumfe este ca oamenii buni să stea cu mâinile în sân.
(Edmund Burke)
Încearcă să nu fii un om de succes, ci un om de valoare! (Albert Einstein)
Nu voi fi un om obişnuit pentru că am dreptul să fiu extraordinar. (Peter O`Toole)
Modestia este, faţă de merit, ceea ce este umbra pentru figurile dintr-un tablou: îi dau forţă şi relief. (La Bruyere)
Maestru este numai acela care este dăruit cu harul de a învăţa pe alţii. Cu adevărat maestru este numai cel care, având el însuşi multă bogăţie sufletească, ştie să dea tot, ştiinţă, pricepere şi suflet, fără intenţii preconcepute şi fără să aştepte nimic în schimb. (Octavian Fodor)

Talent hits a target no one else can hit, genius hits a target no one else can see. (Schopenhauer)
We are what we repeatedly do. Excellence, then, is not an act, but a habit. (Aristotle)